Microbiomul intestinal reprezintă o colecție de microorganisme, care trăiesc în tractul intestinal, cu efecte asupra sănătății.
În ultimele două decenii, numeroase studii au cercetat modul în care microbii intestinali și produșii lor de metabolism influențează apariția și evoluția bolilor de inimă. În cea mai mare parte, descoperirile susțin aceleași sfaturi de bază: să se urmeze un model alimentar bazat în pricipal pe alimente de origine vegetală și să se reducă consumul de alimente procesate. Acest lucru promovează un microbiom sănătos. O dietă săracă în nutrienți duce la disbioză, o creștere excesivă a microorganimelor dăunătoare, care duc la formarea produșilor de degradare proimflamatorii și a toxinelor (inflamația din organism contribuie la obezitate, diabet zaharat, stare mintală precare și boli cardivasculare).
SFATURI
- diversifică-ți dieta: un procent foarte mic de adulți (maxim 10%) consumă zilnic cantitatea de fructe și legume recomandată. Nu trebuie să vă limitați doar la anumite fructe și legume preferate, trbuie să mâncați o varietate de fructe și legume pentru a oferi o biodiversitate microbiomului. Deși, consumul de cereale integrale a cunoscut o creștere în ultima perioadă, aportul mediu nu reprezintă decât în jur de 20%. Fructele, legumele, leguminoasele și cerealele integrale sunt surse bune de fibre solubile sau prebiotice, care sunt descompuse de bacteriile din colon pentru a forma acizi grași cu lanț scurt.
- Alimentele animale vs alimentele vegetale: un metabolit de interes este trimetiltiamina (TMA), care rezultă atunci când microorganismele intestinale se hrănesc cu ”colină”, pe care o găsim în cantități mai mari în carnea roșie, pește, carnea de pasăre, ouă. În ficat, trimetiltiamina se transformă ăn N-oxid de trimetiltiamină (TMAO), iar, în urma unor cercetări s-a ajuns la concluzia că TMAO este strâns legată de placa de aterom. De aceea, se recomandă reducerea consumului de carne roșie, care conține cantitatea cea mai mare de colină. Nu se recomandă să se renunțe la toate produsele de origine animală, ci doar ca oamenii să se concentreze mai mult pe fructe, legume și cereale integrale.
- Consumă alimente fermentate: poate ajuta la atenuarea inflamației din organism. SFAT :
- când faceți cumpărături și citiți eticheta iaurtului, kefirului sau altei băuturi asemănătoare, căutați cuvintele ”conține culturi vii”!
- pentru produsele fermentate din legume, căutați la secțiunea frigorifică, iar pe etichetă să se regăsească cuvintele ”fermentat natural”. De asemenea, atunci când deschideți borcanul, ar trebui să vedeți niște bule, care indică prezența microorganismelor vii!(murături în saramură și nu în oțet);
- există și ale alimente fermentate, care nu sunt folosite de multe persoane, dar care trebuie menționate, deoarece sunt din ce în ce mai des întâlnite: kimchi (varză fermentată cu un sos picant, făcut dintr-un amestec de usturoi, oțet, sare și ardei iute) și pasta miso (pastă puterniică, sărată, făcută din boabe de soia fermentate cu orez brun) și tempeth (un produs ferm, făcut tot din boabe de soia fermentate).
Referințe
https://www.health.harvard.edu/heart-health/how-a-healthy-gut-helps-your-heart
