microflora intestinală

Cum influențează disbioza o boală hepatică autoimună?

Care este legătura dintre disbioza intestinală și boala hepatică autoimună?

Studii recente evidențiază rolul critic al microbiomului intestinal atât în dezvoltarea, cât și în progresia bolilor autoimune, inclusiv a bolilor hepatice autoimune (AILD), cum ar fi:

  • colangită biliară primară (CBP)
  • hepatită autoimună
  • colangită sclerozantă primară

Disbioza intestinală, un dezechilibru în comunitatea microbiană a intestinului (atât organisme „bune” cât și „neprietenoase”), a apărut ca un factor potențial în declanșarea disfuncției imunitare care stă la baza acestor afecțiuni.

Microbiomul intestinal găzduiește trilioane de bacterii, ciuperci, virusuri și alte microorganisme care joacă un rol crucial în digestie, funcția imunitară și sănătatea celulară. Fiecare tip de microb are un rol specific, așa că atunci când anumite tulpini lipsesc – sau când predomină tulpinile dăunătoare – poate perturba echilibrul imunitar și poate contribui la o stare de inflamație cronică.

În contextul bolilor hepatice autoimune, mai multe studii au găsit o asociere puternică între disbioza intestinală și inflamația ficatului, fibroză și alte leziuni autoimune.

Ce este boala hepatică autoimună?

Bolile hepatice autoimune apar atunci când sistemul imunitar atacă în mod eronat ficatul, provocând inflamație, leziuni tisulare și, în unele cazuri, insuficiență hepatică. Similar altor afecțiuni autoimune, aceste boli probabil rezultă dintr-un amestec complex de susceptibilitate genetică, factori de mediu și disfuncția sistemului imunitar.

Colangita biliară primitiveă afectează frecvent femeile în vârstă de 40 sau 50 de ani și este adesea legată de alte afecțiuni autoimune, cum ar fi boala tiroidiană sau sindromul Sjögren. În timp ce dereglarea hormonală pare cu siguranță a face parte din puzzle, dovezile tot mai mari sugerează că disbioza intestinală poate înclina balanța spre autoimunitate.

Axa intestin-ficat

Intestinul și ficatul împărtășesc o relație complexă denumită „axa intestin-ficat”. Microbiomul intestinal ajută la reglarea imunității prin interacțiunea cu țesutul limfoid asociat intestinului, o componentă centrală a sistemului imunitar. Un dezechilibru în intestin – adesea cauzat de factori precum utilizarea de antibiotice, dieta necorespunzătoare sau infecții – poate duce la dereglarea răspunsurilor imune, inclusiv atacuri potențial dăunătoare asupra ficatului.

În boli precum colangita biliară primitivă, acest lucru poate însemna un răspuns imunitar prea agresiv care vizează celulele hepatice și căile biliare. Menținerea unui echilibru de microbi proinflamatori și antiinflamatori este cheia pentru prevenirea activității autoimune. Atunci când cântarul se înclină în direcția greșită, riscul de reacții autoimune crește.

Un alt factor care leagă disbioza intestinală de bolile hepatice autoimune este creșterea permeabilității intestinale (sau „intestin permeabil”). Un microbiom dezechilibrat poate compromite mucoasa intestinală, permițând bacteriilor, toxinelor și particulelor alimentare nedigerate să scape în fluxul sanguin. Acest lucru poate declanșa inflamație sistemică și hiperactivitate imunitară, afectând în cele din urmă ficatul.

Bacteriile specifice legate de bolile hepatice autoimune

Cercetările au identificat mai multe grupuri și specii bacteriene care par să joace roluri critice în bolile hepatice.

Firmicutes și Bacteroidetes

Acestea sunt două tulpini bacteriene majore care domină microbiomul intestinal. Studiile au observat că o scădere a Firmicutes (și, prin urmare, mai puțini acizi grași cu lanț scurt cu beneficii antiinflamatorii) asociată cu o creștere a Bacteroidetes poate fi legată de boli hepatice autoimune.

Lactobacillus și Bifidobacterium

Aceste bacterii benefice sunt cunoscute pentru că ajută la menținerea unui mediu intestinal sănătos. Ei produc metaboliți care reduc inflamația și sporesc toleranța imună. Populațiile reduse ale acestor microbi se corelează adesea cu creșterea permeabilității intestinale și a inflamației, care pot declanșa leziuni hepatice autoimune.

Faecalibacterium prausnitzii

Un membru important al familiei Firmicutes, F. prausnitzii produce butirat, un acid gras cu catenă scurtă cunoscut pentru proprietățile sale de protecție intestinală și antiinflamatorie. Nivelurile scăzute au fost asociate cu creșterea inflamației în condiții autoimune.

Tulpini de Clostridia

Acestea susțin celulele T reglatoare , care sunt vitale pentru menținerea toleranței imune. O pierdere a acestor tulpini protectoare poate afecta funcția celulelor T reglatoare, crescând riscul de erupții autoimune în ficat.

Candida și paraziți

Dincolo de bacterii, alte organisme precum candida (o drojdie naturală) și paraziții pot juca un rol în disbioza intestinală și bolile hepatice autoimune. Creșterea excesivă a Candida, influențată de factori precum utilizarea antibioticelor și stresul cronic, a fost asociată cu inflamația intestinală crescută, permeabilitatea intestinală și reactivitatea imună. Infecțiile parazitare – care implică în mod obișnuit Giardia sau Blastocystis – perturbă, de asemenea, microbiomul, crescând și mai mult inflamația și dezechilibrul imunitar.

Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a clarifica cu exactitate modul în care paraziții și ciupercile afectează bolile hepatice autoimune, impactul lor asupra sănătății intestinale și potențialul de a declanșa inflamația sistemică este bine stabilit.

Ce poți face pentru a susține sănătatea intestinului și a ficatului?

Dovezile care leagă disbioza intestinală de bolile hepatice autoimune arată clar că susținerea sănătății intestinale este un pas critic în gestionarea acestor afecțiuni:

1. Urmăriți simptomele

Începeți prin a vă urmări simptomele digestive – balonarea, durerea, constipația sau disconfortul general pot indica un dezechilibru în microbiomul intestinal. Un jurnal de simptome care să acopere dieta dvs., nivelul de stres și factorii stilului de viață poate dezvălui modele și posibili factori declanșatori.

2. Testează-ți intestinul

Dacă bănuiți disbioză, un test cuprinzător al scaunului poate descoperi compoziția florei intestinale, evidențiind orice bacterii dăunătoare, paraziți sau alte probleme.

3. Întăriți mucoasa intestinală

Odată ce aveți mai multe informații, concentrați-vă pe întărirea mucoasei intestinale și repopularea florei benefice cu nutrienți țintiți și modificări dietetice. L-glutamina, care se găsește în alimente precum supa de varză și bulionul de oase, poate ajuta la restabilirea integrității mucoasei intestinale. Alimentele bogate în fibre și alimentele fermentate susțin bacteriile benefice. Ingredientele bogate în polifenoli, cum ar fi pudra de merișor sau coacăze negre, pot îmbunătăți diversitatea microbiană intestinală, oferind în același timp beneficii antioxidante.

Urmărindu-vă simptomele, investigând starea sănătății intestinale și hrănindu-vă microbiomul în mod corespunzător, puteți face pași semnificativi pentru o mai bună funcționare a intestinului și a ficatului. Pentru cei cu boli hepatice autoimune, aceste măsuri pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la încetinirea progresiei bolii.

Referințe

www.nutritionist.resourse.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *